12 detalii/informații interesante despre Palatul Parlamentului pe care nu le știați

Întinzându-se pe o suprafață de 365 000 de metri pătrați, Palatul Parlamentului este a doua clădire administrativă ca mărime din lume. Nu numai că are dimensiuni grandioase, ci se mândrește și cu distincția de a fi cea mai grea clădire din lume, cântărind aproximativ 4,098 milioane de tone metrice. Palatul deține, de asemenea, titlul de cea mai scumpă clădire administrativă construită vreodată.

Impunătorul Palat al Parlamentului din București, România, este cunoscut sub mai multe nume, reflectând semnificația sa istorică și politică. Pe plan local, este adesea numită "Casa Poporului București" sau "Palatul Poporului București". Alte denumiri includ "Palatul Poporului", "Casa Republicii", "Parlamentul României" și "Palatul Ceaușescu".

Palatul Parlamentului îndeplinește mai multe funcții, inclusiv găzduiește Parlamentul României, muzee și centre de conferințe. Acesta însoțește Camera Deputaților și Senatul, oferă săli de expoziție și parcare subterană pentru 20.000 de mașini. Cu mai multe etaje sub pământ, are chiar și buncăre nucleare și tuneluri secrete.

Construcția Palatului Parlamentului a generat costuri financiare și sociale imense, estimate la miliarde de dolari. Aceasta a dus la strămutarea a mii de locuitori, provocând nemulțumiri pe scară largă. Proiectul a ras peste noapte cartiere întregi, strămutând 40 000 de persoane și demolând 9 000 de case, alături de monumente istorice și biserici.

Legendele urbane sugerează că Palatul Parlamentului din București este bântuit de fantome, care ar fi fost văzute noaptea pe coridoarele sale. Se presupune că aceștia falsifică sigiliile, fluierele sau declanșează alarmele de securitate. Poveștile personalului de noapte susțin că aceste întâlniri cu fantome au început în urmă cu aproximativ un deceniu, adăugând o dimensiune stranie atmosferei uneia dintre cele mai mari clădiri din Europa.

Pentru construcția Palatului Parlamentului, au fost realizate modele detaliate din spumă la scara 1/1000, care prezintă orașul București cu străzile, piețele, clădirile și punctele sale de reper. Această abordare inovatoare a facilitat înțelegerea proiectelor arhitecturale de către cuplul Ceaușescu, care a navigat printre modele și a furnizat directive, ceea ce a dus la modificări frecvente ale proiectelor.

Întreținerea clădirii Parlamentului din București nu este o treabă ușoară. Având în vedere dimensiunea sa și arhitectura complexă, clădirea necesită o întreținere substanțială, care costă peste 6 milioane de euro anual. Aceasta include eforturi de conservare pentru a asigura integritatea structurală a clădirii și conservarea interioarelor sale somptuoase.

Palatul Parlamentului din București, România, este o clădire atât de masivă încât se spune că este vizibilă din spațiu! Da, ați citit bine! Dimensiunea sa colosală îi conferă un loc printre structuri rare precum Marele Zid Chinezesc și Pentagonul, adăugându-i un anumit farmec.

În ciuda aspectului său grandios, o mare parte din Palatul Parlamentului rămâne neterminată de la începerea construcției în 1984. Subsolurile, în special, sunt lipsite de finalizare, cu spații vaste din beton brut. Muncitorii încă adaugă gresie și decorațiuni în unele zone, în timp ce alte zone sunt în curs de renovare.

Aproximativ 100.000 de muncitori au fost implicați în construcția Palatului Poporului din București, până la 20.000 lucrând 24 de ore pe zi în trei schimburi. În mod tragic, un număr considerabil de persoane și-au pierdut viața din cauza accidentelor. În plus, între 1984 și 1990, aproximativ 12.000 de soldați au contribuit, de asemenea, la eforturile de construcție.

În 2009, Palatul Parlamentului a fost prezentat în Top Gear într-un episod intitulat "Romanian GT Road Trip to Find the Transfagarasan Highway". Asistenții spectacolului au alergat prin București, terminând la Palatul Parlamentului. După cursă, episodul i-a mai arătat pe cei trei conducând prin tunelurile Palatului Parlamentului.

Multe tuneluri secrete au fost construite la ordinele lui Nicolae Ceaușescu. Întinzându-se pe 20 de kilometri, acestea legau clădirile guvernamentale și reședințele echipate cu comunicații militare directe. Proiectate pentru trecerea în siguranță a lui Ceaușescu de la Palat la aeroport în situații de urgență, tunelurile nu l-au putut ajuta în timpul Revoluției Române.